- particulare
- par·ti·cu·là·reagg., s.m. OB LEvar. → particolare.
Dizionario Italiano.
Dizionario Italiano.
particulare — v. particolare … Enciclopedia Italiana
subalternare — SUBALTERNÁRE, subalternări, s.f. (log.) Raport între judecăţile universale şi judecăţile particulare de aceeaşi calitate, caracterizat prin faptul că din adevărul judecăţii universale decurge cu necesitate adevărul judecăţii particulare, iar din… … Dicționar Român
particular — PARTICULÁR, Ă, particulari, e, adj., s.m. I. adj. 1. Care este propriu unei singure fiinţe, unui singur lucru sau unei singure categorii de fiinţe sau de lucruri; specific, caracteristic, particularist1. ♢ Loc adv. În particular = în mod deosebit … Dicționar Român
detectiv — DETECTÍV, detectivi, s.m. Agent secret aflat în serviciul poliţiei din unele ţări sau în serviciul unei persoane particulare. – Din fr. détective. Trimis de RACAI, 23.10.2007. Sursa: DEX 98 detectív s. m., pl. detectívi Trimis de siveco,… … Dicționar Român
individualizare — INDIVIDUALIZÁRE, individualizări, s.f. Acţiunea de a individualiza şi rezultatul ei. ♦ Adaptarea şi aplicarea unei concepţii, a unei legi etc. la cazuri particulare. ♦ Întruchipare a ideii artistice în imagini concrete, individuale; întruchipare… … Dicționar Român
formulă — FORMÚLĂ, formule, s.f. 1. Enunţ precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei anumite operaţii; expresie precisă, generala şi invariabilă a unei idei, a unei relaţii, a unei legi etc. (care se poate aplica mai multor cazuri particulare). ♢… … Dicționar Român
infera — INFERÁ, inferez, vb. I. intranz. (Rar) A trage o concluzie generală din mai multe fapte particulare. – Din fr. inférer. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 INFERÁ vb. I. intr. (Franţuzism) A trage o concluzie generală din mai multe… … Dicționar Român
moratoriu — MORATÓRIU, IE, moratorii, s.n., adj. 1. s.n. Amânare pe o anumită perioadă a plăţii datoriilor unui debitor, acordată de o instanţă judecătorească înainte sau după ajungerea lui în stare de faliment; amânare a plăţii datoriilor publice şi… … Dicționar Român
ИНТЕРДИКТ — [лат. interdictum запрет, запрещение], каноническое наказание в Римско католической Церкви, лишающее права или ограничивающее возможность совершения и принятия таинств и др. церковных обрядов (в т. ч. погребения), но, как правило, не связанное с… … Православная энциклопедия
Schluß [2] — Schluß (Ratiocinium, Log.), die Ableitung eines Urtheils aus einem od. mehren anderen, dergestalt daß, wenn jene gültig sind, auch die Gültigkeit dieser mit Nothwendigkeit anerkannt werden muß. Die Urtheile verhalten sich also in einem S. wie… … Pierer's Universal-Lexikon